98 de ani de la Unirea Bucovinei cu România – cea de-a doua provincie alipită la Patria Mamă! Data de 28 noiembrie a fost stabilită în 2015 ca Ziua Bucovinei. Promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, Legea 250/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 30 octombrie a anului trecut.

 

La 27 martie 1918 – s-a săvârşit primul act important de reîntregire naţională a statului unitar român – Unirea Basarabiei cu România.

La 15 noiembrie 1918 – Congresul general al Bucovinei – format din reprezentanţi aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina – a hotărât în unanimitate “unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.

În toamna lui 1918 – superioritatea economico-militară a Antantei a devenit tot mai evidentă. Evenimentele au luat însă o altă întorsătură, deşi autoritățile de la Viena încercau cu disperare menținerea Imperiului Austro-Ungar, prin mai multe concesii acordate naționalităților. Astfel că situaţia din Bucovina era strans legată de cea din imperiu şi cu acţiunile românilor din Transilvania.

În octombrie 1918 – Proclamaţia de la Liov – în cadrul căreia au avut loc lucrările Adunării Naționale Constituante, convocate de Consiliul Național Ucrainean. Cu acest prilej s-a pus problema independenţei teritoriului austriac în cadrul imperiului. Acest lucru presupunea însă şi înglobarea părţii de nord-vest a Bucovinei, lucru care a stârnit îngrijorări în rândul bucovinenilor.

La 14 octombrie 1918 – la Cernăuţi – Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu sunt iniţiatorii organizării unei adunări naţionale. La manifestare au participat deputați români din Parlamentul de la Viena, dar şi foști deputați din ultima Dietă bucovineană. Aceştia au adoptat Moţiunea care aproba funcţionarea unei Adunări Constituante, care hotăra “unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independen” și instituia un Consiliu Național. Alcătuit din 50 de membri, Consiliul avea misiunea de “a conduce poporul român din Bucovina și a-i apăra drepturile și spre a stabili o legătură între toți românii”. Moțiunea a fost citită de Iancu Flondor, fiind acceptată în unanimitate.

Consiliul Național a instituit Consiliul Secretarilor de Stat – compus din 14 membri și un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor. Dintre membrii mai făceau parte Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Pușcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și L. Tomoioagă. Deciziile Adunării au fost prezentate guvernatorului - contele Jozeph von Etzdorf, căruia i s-a cerut să predea puterea administrativă noului guvern.

În felul acesta, s-a reuşit desprinderea Bucovinei de Imperiul Austro-Ungar, pe baza principiului autodeterminării naționale. Această Adunare Constituantă a decis “unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un singur stat național independent și va purcede în acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania și Ungaria”.

Preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut: “Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S.Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.

Unirea Bucovinei cu Patria Mamă a fost urmată în cadrul Marii Adunări de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 de Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

 

Posted by: Tomistyle

28 noiembrie 2016